Dr. Dragoș Porumb, din linia întâi: 500 de pacienți în UPU la început de an și un sistem medical la limita colapsului

Într-un mesaj publicat pe Facebook, medicul ortoped Dragoș Porumb oferă o radiografie lucidă și fără cosmetizări a situației din spitalele românești, chiar din primele ore ale noului an. Departe de urările formale, mesajul său devine un apel sincer la reflecție, responsabilitate și reformă reală.

Aflat de gardă, medicul arată că, de la începutul anului, aproximativ 500 de pacienți au ajuns deja la Unitatea de Primiri Urgențe, punând o presiune uriașă pe camerele de gardă și pe personalul medical. Deși o parte dintre aceștia reprezintă urgențe reale, mulți se prezintă cu afecțiuni vechi de câteva zile, fără alternative de adresare în perioada sărbătorilor. Alături de ei se află pacienții cronici și cei neasigurați, deveniți o prezență constantă în UPU, pe fondul lipsei unei legislații ferme care să permită redirecționarea lor către alte structuri medicale, așa cum se întâmplă în Occident.

Această supraaglomerare conduce inevitabil la diagnostice puse sub presiunea timpului, la un flux tot mai greu de gestionat și la o scădere a nivelului de înțelegere din partea pacienților. Toate acestea sporesc riscul de malpraxis, determinând personalul medical să recurgă la așa-numita medicină defensivă – o soluție de protecție legală care, însă, vine cu un cost major: investigații excesive, încărcarea inutilă a spitalelor și timpi de așteptare tot mai mari pentru pacienți.

Problemele nu se opresc aici. Controalele ulterioare necesită programări întinse pe mai multe săptămâni, ambulatoriile fiind limitate de numărul de pacienți decontați de Casa de Asigurări de Sănătate. Cei care depășesc acest prag sunt automat reprogramați, alimentând un cerc vicios al întârzierilor și frustrărilor.

Medicul Dragoș Porumb subliniază clar nevoia urgentă de ghiduri de practică și protocoale clare, precum și respectarea Codului muncii, pentru a preveni epuizarea profesională – burn-out-ul – tot mai prezent în rândul cadrelor medicale. În același timp, atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: tinerii medici evită specialitățile grele încă din rezidențiat, orientându-se spre domenii considerate mai „adaptate” realităților actuale.

Speranța rămâne legată de schimbările promise de decidenți, atât în zona profesională – ghiduri și protocoale –, cât și în cea financiară, în special în ceea ce privește plata gărzilor, care nu mai corespunde demult efortului și responsabilităților asumate.

Până la reforme concrete, medicii își continuă activitatea cu profesionalism și responsabilitate, fără aplauze și fără eticheta de „eroi”, rămasă în urmă odată cu pandemia de COVID-19.

Mesajul se încheie cu o urare simplă, dar profundă, adresată tuturor:„Să ne vedem cât mai rar pe la spitale!”